Recuperarea pacienților cu cardiopatie ischemică este foarte importantă post-infarct miocardic. Aceasta constă în:
- terapie medicamentoasă,
- consiliere nutrițională,
- suport psihologic și
- mobilizarea precoce prin activitate fizică personalizată pentru evitarea efectelor negative ale repausului prelungit și pentru a-i ajuta să își crească calitatea vieții.
Beneficiile activității fizice în boala coronariană sunt multiple și cuprind modificări asupra factorilor de risc cunoscuți (scade nivelul LDL-colesterolul „rău”; crește nivelul HDL-colesterolul „bun”; scade nivelul trigliceridelor, vâscozitatea sângelui, tensiunea arterială, și greutatea corporală) și reduc fragilitatea organismului de după boală.
Așadar, activitatea fizică realizată sub supravegherea medicului sau kinetoterapeutului și prin atenta monitorizare a parametrilor vitali, trebuie promovată și inițiată cât mai precoce posibil, desigur ținând cont de statusul clinico-biologic al fiecărui pacient în parte.
Recuperarea clasică în boala cardiacă ischemică cuprinde 3 faze. Cu cât medicina a progresat, metodologia expusă în ghidurile de tratament și recuperare s-a modificat, astfel că în prezent putem discuta despre programe de recuperare modernă a cardiopatiei ischemice.
Este important ca pacienții să adere la un program supervizat de kinetoterapie în cadrul unui centru specializat sau în ambulator.
Pacientul trebuie să fie monitorizat pe toată durata activității fizice (puls, saturație în oxigen, tensiune arterială), iar acesta, la rândul lui, va oferi informații cu privire la eventualele simptome pe care le poate resimți în timpul ședinței (respirație dificilă, senzație de amețeală, dureri, stări de greață, palpitații).
O supraveghere atentă a pacienților din partea specialiștilor din domeniul sănătății (medic cardiolog, kinetoterapeut) și o monitorizare corectă a parametrilor specifici vor determina o desfășurare optimă și în siguranță a programelor de recuperare cardiacă, și desigur intervenirea rapidă, la nevoie.
Faza I a recuperării:
În prima zi, pacienții revascularizați, stabili din punct de vedere hemodinamic, se pot deplasa în salon. În cea de-a doua zi, se pot relua deplasările pe coridor sau chiar urcatul etajelor. Responsabilitatea medicului sau a kinetoterapeutului este verificarea ca această activitate fizică să nu fie detrimentală din punct de vedere hemodinamic și aritmic. Se va urmări ca în poziția ortostatică (în picioare) pulsul să nu crească cu mai mult de 10-20 bătăi/minut, iar valorile tensiunii arteriale sistolice să nu scadă. Pacientul va fi chestionat pe parcursul activității fizice desfășurate cu privire la apariția:
- palpitațiilor,
- dispneei (dificultate în respirație) sau
- durerilor.
La sfârșitul celor câteva zile petrecute în spital, pacientul trebuie să conștientizeze ce i s-a întâmplat. Este necesară schimbarea stilului de viață (în mod diferit în funcție de fiecare pacient în parte).
Faza I de recuperare va fi continuată cu o perioadă intermediară, de 7-10 zile, în care pacientul este lăsat la domiciliu și de regulă nu își reia activitatea profesională. Dacă în această perioadă pacientul nu este simptomatic și nu raportează disconfort în timpul activității fizice, va fi instruit să efectueze activități gospodărești ușoare, plimbări sau chiar mers rapid, progresiv crescut, 15-30 de minute pe zi. Pacientul este sfătuit să nu desfășoare activitate fizică de rezistență sau ca aceasta să fie minimă (să nu ridice greutăți mai mari de 5 kg) și să nu practice exerciții de tip izometric (contracția mușchiului fără scurtarea acestuia).
La sfârșitul acestei perioade, de regulă înaintea începerii activității profesionale și a includerii în faza a II-a a recuperării, i se va recomanda efectuarea unui test de efort.
Faza a II-a a recuperării:
În funcție de capacitatea de efort (determinată cu ajutorul testului de efort), programele de recuperare supervizate vor avea de obicei durata între 4-12 săptămâni.
Antrenamentele se vor realiza de 3 ori pe săptămână, sub atenta supraveghere a kinetoterapeutului și medicului cardiolog. Durata antrenamentelor va fi de 20-30 de minute, tinzând să ajungă la sfârșitul perioadei de recuperare la 40 de minute.
Inițial, se va menține o intensitate constantă a antrenamentului, dar se prelungește durata antrenamentului, pentru ca în momentul în care s-a atins durata țintă să se crească progresiv intensitatea efortului.
Pacienții activi din punct de vedere fizic anterior evenimentului cardiac își vor continua activitatea fizică pe care au prestat-o la domiciliu, cu evitarea eforturilor izometrice mari și cu indicația de a nu presta exerciții izometrice de intensitate medie mai mult de două ori pe săptămână.
În faza a III-a a recuperării se vor aplica recomandările generale de activitate fizică valabile și pentru populația sănătoasă sau cu factori de risc, dar la o intensitate adaptată patologiei cardiovasculare și severității acesteia (cel puțin 150 de minute/săptămână de activitate fizică de intensitate moderată, sau 75 de minute/săptămână de antrenament aerobic de intensitate crescută).
Bibliografie:
Ambrosetti, M., Abreu, A., Corrà, U., Davos, C. H., Hansen, D., Frederix, I., Iliou, M. C., Pedretti, R. F., Schmid, J. P., Vigorito, C., Voller, H., Wilhelm, M., Piepoli, M. F., Bjarnason-Wehrens, B., Berger, T., Cohen-Solal, A., Cornelissen, V., Dendale, P., Doehner, W., Gaita, D., … Zwisler, A. O. (2020). Secondary prevention through comprehensive cardiovascular rehabilitation: From knowledge to implementation. 2020 update. A position paper from the Secondary Prevention and Rehabilitation Section of the European Association of Preventive Cardiology. European journal of preventive cardiology, 2047487320913379. Advance online publication. https://doi.org/10.1177/2047487320913379Ibanez, B., James, S., Agewall, S., Antunes, M. J., Bucciarelli-Ducci, C., Bueno, H., Caforio, A. L. P., Crea, F., Goudevenos, J. A., Halvorsen, S., Hindricks, G., Kastrati, A., Lenzen, M. J., Prescott, E., Roffi, M., Valgimigli, M., Varenhorst, C., Vranckx, P., Widimský, P., … Gale, C. P. (2018). 2017 ESC Guidelines for the management of acute myocardial infarction in patients presenting with ST-segment elevationThe Task Force for the management of acute myocardial infarction in patients presenting with ST-segment elevation of the European Society of Cardiology (ESC). European Heart Journal, 39(2), 119–177. https://doi.org/10.1093/EURHEARTJ/EHX393
Photo credit: https://pin.it/IbO6ag3
