Capacitatea funcțională este necesară pentru o inimă sănătoasă care să ne permită desfășurarea activităților din viața de zi cu zi cu ușurință. Imobilizarea la pat și inactivitatea afectează semnificativ capacitatea funcțională, astfel că orice tip de activitate, chiar și ridicarea din pat sau deplasatul dintr-o cameră în alta la domiciliu, poate fi anevoioasă sau chiar periculoasă – risc ridicat de cădere, lovire și într-un scenariu mult mai sumbru, chiar fracturi.
În funcție de scopul utilizării, electrostimularea are mai multe indicații, precum:
- Prevenirea atrofiei musculare generată de inactivitate fizică în cazul pacienților imobilizați la pat sau care nu pot realiza activitate fizică susținută;
- Antrenament muscular pentru sportivi și pentru pacienții care nu pot realiza activitate fizică susținută sau ca punte către programul de recuperare tradițional;
- Electrogimnastica musculaturii respiratorii: insuficiențe respiratorii de scurtă durată din cadrul unor intoxicații accidentale, tulburările de ventilație de tip obstructiv și restrictiv;
- Unele nevralgii (durere manifestată la nivelul nervilor) și nevrite (inflamația unuia sau mai multor nervi);
- Anumite accidentări, traumatisme, stări postcontuzionale și postentorse, post-AVC;
- Atrofiile și distrofiile musculare progresive;
- Umărul înghețat, capsulită adezivă și capsulită retractilă;
- Stările după traumatisme acute ale aparatului locomotor;
- Grupele musculare disfuncționale (parțiale sau totale) din vecinătatea celor denervate (fără formațiuni nervoase funcționale);
- Profilaxia trombozelor și emboliilor în perioadele post-operatorii și postpartum;
- Tulburări ale circulației de întoarcere venoasă și limfatică;
- Tratamentul formelor ușoare de incontinență a sfincterelor anal și vezical;
Totodată, trebuie să ținem cont că există precauții și contraindicații clare care nu trebuie ignorate.
Contraindicațiile electrostimulării
Din păcate, nu toți pacienții pot beneficia de procedurile de electrostimulare musculară. Există contraindicații clare ale acestei tehnici de fizioterapie, și anume:
- Pacemaker sau defibrilatoare implantate subcutanat;
- Modificări ale sensibilității pielii și țesuturilor din regiunea supusă procedurii;
- Spasmele musculare;
- Epilepsie;
- Sarcină;
- Tromboflebită, tromboză;
- Zonele de creștere osoasă la copii și adolescenți;
- Sindrom Raynaud, zone de piele compromise din cauza unor afecțiuni ale vaselor de sânge periferice;
- Aplicări în zona organelor endocrine precum tiroida, în zona organelor reproducătoare sau în zona organelor senzoriale (ochii);
- Tulburări psihice care pot îngreuna colaborarea cu terapeutul prin atitudinea necooperantă a pacientului sau prin incapacitatea de a înțelege și respecta procedura;
- Zonele cu iritație cutanată;
- Afecțiuni maligne (cancer).
Cum decurge o ședință de electrostimulare? La ce vă puteți aștepta?
- Electrozii se plasează în regiunea de tratat, de cele mai multe ori în imediata apropiere a mușchiului sau grupului muscular tratat sau chiar pe mușchiul sau grupul muscular țintă.
- La prima ședință, intensitatea curentului electric este scăzută, fiind crescută progresiv de către fizioterapeut care va întreba permanent pacientul în legătură cu senzația resimțită la nivelul electrodului.
- Senzația resimțită nu trebuie să fie de durere sau disconfort. În cazul electrostimulării se pot simți contracțiile ritmice ale mușchilor, independente de voința dumneavoastră.
- Durata ședinței este între 10-15 minute, dar depinde foarte de mult de gradul de afectare și deficiență a musculaturii, precum și de sensibilitatea individuală la terapie.
- Este importantă comunicarea cu terapeutul, astfel că în orice moment în care apare durere, senzație puternică de înțepătură sau arsură se impune reducerea intensității sau chiar oprirea terapiei.
Prin urmare, electrostimularea poate fi integrată în schema complexă de tratament a pacienților diagnosticați cu boli cardiovasculare, având efecte benefice asupra capacității funcționale, forței, rezistenței și mai ales a calității vieții. Atunci când aceasta este combinată cu activitatea fizică în cadrul unui program supervizat de recuperare cardiovasculară, rezultatele se dublează.
Este important să menționăm că electrostimularea musculară trebuie aplicată cu atenție și în conformitate cu instrucțiunile unui profesionist medical (medic de recuperare sau fiziokinetoterapeut). Utilizarea incorectă sau excesivă a acestei tehnici poate duce la efecte nedorite sau chiar la leziuni.
Referințe:
Rădulescu A. (2020). Electroterapie. București: Editura Medicală, ISBN 973-39-0516-X
Hoshiai, M., Ochiai, K., Tamura, Y., Tsurumi, T., Terashima, M., Tamiya, H., Maeno, E., Mizuguchi, S., Tomoe, T., Kawabe, A., Uema, A., Ueno, A., Sugiyama, T., Horie, Y., Sugimura, H., Koike, R., & Yasu, T. (2021). Effects of whole-body neuromuscular electrical stimulation device on hemodynamics, arrhythmia, and sublingual microcirculation. Heart and Vessels, 36(6), 844–852. https://doi.org/10.1007
Poltavskaya, M., Sviridenko, V., Giverts, I., Patchenskaya, I., Kozlovskaya, I., Tomilovskaya, E., Veliyev, G. O., Andreev, D., Syrkin, A., & Saner, H. (2022). In-hospital electrical muscle stimulation for patients early after heart failure decompensation: results from a prospective randomised controlled pilot trial. Open Heart, 9(2), e001965. https://doi.org/10.1136/OPENHRT-2022-001965
Ploesteanu, R. L., Nechita, A. C., Turcu, D., Manolescu, B. N., Stamate, S. C., & Berteanu, M. (2018). Effects of neuromuscular electrical stimulation in patients with heart failure – review. Journal of Medicine and Life, 11(2), 107. /pmc/articles/PMC6101682/
Hill, K., Cavalheri, V., Mathur, S., Roig, M., Janaudis-Ferreira, T., Robles, P., Dolmage, T. E., & Goldstein, R. (2018). Neuromuscular electrostimulation for adults with chronic obstructive pulmonary disease. The Cochrane Database of Systematic Reviews, 2018(5). https://doi.org/10.1002/14651858.CD010821.PUB2
Faingold, C. L. (2008). Electrical Stimulation Therapies for CNS Disorders and Pain are Mediated by Competition Between Different Neuronal Networks in the Brain. Medical Hypotheses, 71(5), 668. https://doi.org/10.1016/J.MEHY.2008.06.030
Autor: Kinetoterapeut Gabriel Olteanu
