Hipertensiunea arterială, adesea denumită „ucigașul tăcut”, este o condiție medicală caracterizată printr-o presiune arterială anormal de înaltă asupra pereților vaselor sanguine, depășind valorile considerate normale pentru o sănătate bună. Aceasta se măsoară prin două valori: presiunea sistolică (valoarea mai mare) și presiunea diastolică (valoarea mai mică), exprimate în milimetri coloană de mercur (mmHg).
Se numește „ucigașul tăcut” deoarece adesea nu provoacă simptome vizibile, permițând afecțiunii să avanseze neobservată pentru o perioadă îndelungată fără a cauza disconfort evident pacientului.
În România, aproape jumătate din populația adultă, sau 45.1%, suferă de hipertensiune arterială, ceea ce înseamnă aproximativ 7.4 milioane de persoane afectate.
Este important de știut că hipertensiunea arterială reprezintă un semnificativ factor de risc pentru bolile cardiovasculare, iar nivelul său poate fi influențat în mod pozitiv prin activitate fizică regulată.
În literatura de specialitate s-au realizat numeroase studii clinice ce au evidențiat efectele aduse de activitatea fizică regulată asupra profilului tensional. Un studiu publicat în prestigioasa revistă JAMA Cardiology în anul 2021, a evaluat eficiența unui program de activitate fizică de intensitate moderată desfășurat pe parcursul a 12 săptămâni la pacienții cu hipertensiune rezistentă la tratament. Pacienții au participat la 3 sesiuni de activitate fizică supravegheată pe săptămână, fiecare având o durată de 40 de minute. Rezultatele au arătat că, după un program de exerciții aerobice, pacienții au înregistrat o scădere semnificativă a tensiunii arteriale. Tensiunea arterială sistolică a scăzut cu 7.1 mmHg pe parcursul zilei și cu 10 mmHg la măsurătorile din cabinet, în timp ce tensiunea arterială diastolică a scăzut cu 5.1 mmHg pe parcursul zilei. De asemenea, capacitatea cardio-respiratorie s-a îmbunătățit, indicând o capacitate de efort superioară perioadei inițiale.
Desigur, acesta este doar unul dintre multiplele studii care atestă eficiența intervențiilor prin activitate fizică supravegheată și care militează pentru integrarea pacienților în programe comprehensive de recuperare cardiacă.
Mecanismele prin care organismul reușește să obțină un control asupra tensiunii arteriale sunt multiple și complexe. Unul dintre acestea se referă la creșterea nivelului de oxid nitric (NO) în sânge. Oxidul nitric ajută vasele de sânge să se dilate și să se relaxeze (vasodilatație), ceea ce facilitează curgerea optimă a sângelui. De asemenea, în timpul exercițiilor fizice, inima pompează mai puternic și sângele curge mai repede prin vasele de sânge. Acest flux rapid creează o forță de frecare pe pereții vaselor de sânge, care stimulează eliberarea oxidului nitric. În anumite condiții de sănătate, forța de frecare poate fi dăunătoare, dar în cazul exercițiilor fizice are efecte benefice, ajutând la dilatarea vaselor de sânge și la scăderea rezistenței pe care o întâmpină sângele.
Imediat după exercițiul fizic se observă o reducere semnificativă a tensiunii arteriale sistolice. Această scădere imediată a valorii tensiunii arteriale sistolice poate persista timp de aproape 24 de ore și mai este numită și “hipotensiune post-exercițiu”. Efectele cele mai pronunțate pot fi observate la persoanele cu tensiune arterială de repaus mai ridicată.
Dacă activitatea fizică este realizată în mod constant, atunci se vor observa reduceri mai susținute ale presiunii arteriale, adică valorile pot fi ținute sub control. Acest mecanism de adaptare a organismului la antrenamentul fizic aduce un real beneficiu în cazul pacienților cu hipertensiune arterială.
Pentru reducerea tensiunii arteriale, activitatea fizică de intensitate moderată este adesea recomandată. Aceasta include exerciții care cresc frecvența cardiacă și ritmul respirator, dar care pot fi susținute pentru o perioadă mai lungă de timp, fără a provoca epuizare excesivă. Intensitatea moderată este definită ca 40-60% din frecvența cardiacă maximă, care poate fi aproximativ calculată prin scăderea vârstei din 220 pentru a obține frecvența cardiacă maximă teoretică, și apoi calculând 40-60% din această valoare.
Exemple de activități fizice de intensitate moderată includ:
- mersul rapid
- ciclismul ușor
- dansul
- grădinăritul
- înotul
Este important ca fiecare persoană să își ajusteze nivelul de intensitate în funcție de condițiile sale de sănătate, având în vedere orice restricții medicale sau recomandări specifice.
Cel mai bine ar fi ca înainte de a începe orice program de exerciții noi, în special persoanele cu condiții medicale preexistente, să consulte un medic pentru a se asigura că activitățile alese sunt sigure și adecvate pentru starea lor de sănătate.
Autor: Kinetoterapeut Gabriel Olteanu
Bibliografie:
Why High Blood Pressure is a “Silent Killer” | American Heart Association. (n.d.). Retrieved August 21, 2023, from https://www.heart.org/en/health-topics/high-blood-pressure/why-high-blood-pressure-is-a-silent-killer
Simionescu, M., Bilan, S., Gavurova, B., & Bordea, E. N. (2019). Health Policies in Romania to Reduce the Mortality Caused by Cardiovascular Diseases. International Journal of Environmental Research and Public Health, 16(17). https://doi.org/10.3390/IJERPH16173080
Lopes, S., Mesquita-Bastos, J., Garcia, C., Bertoquini, S., Ribau, V., Teixeira, M., Ribeiro, I. P., Melo, J. B., Oliveira, J., Figueiredo, D., Guimarães, G. v., Pescatello, L. S., Polonia, J., Alves, A. J., & Ribeiro, F. (2021). Effect of Exercise Training on Ambulatory Blood Pressure Among Patients With Resistant Hypertension: A Randomized Clinical Trial. JAMA Cardiology, 6(11), 1317–1323. https://doi.org/10.1001/JAMACARDIO.2021.2735
Whelton, P. K., Carey, R. M., Aronow, W. S., Casey, D. E., Collins, K. J., Himmelfarb, C. D., DePalma, S. M., Gidding, S., Jamerson, K. A., Jones, D. W., MacLaughlin, E. J., Muntner, P., Ovbiagele, B., Smith, S. C., Spencer, C. C., Stafford, R. S., Taler, S. J., Thomas, R. J., Williams, K. A., … Hundley, J. (2018). 2017 ACC/AHA/AAPA/ABC/ACPM/AGS/APhA/ ASH/ASPC/NMA/PCNA guideline for the prevention, detection, evaluation, and management of high blood pressure in adults a report of the American College of Cardiology/American Heart Association Task Force on Clinical practice guidelines. Hypertension, 71(6), E13–E115. https://doi.org/10.1161/HYP.0000000000000065
